O bancă mare din România, încălcări repetate ale legii consumatorului și legilor bancare. OTP riscă să rămână fără licență

”Pentru achizițiile din regiune, avem pregătiți un miliard de dolari, vrem să luăm cinci bănci, dar nu mai avem ce cumpăra astăzi de pe piața din România”, declara, în urmă cu patru ani, Sandor Csanyi, probabil cel mai longeviv președinte de bancă comercială din ultimii 30 de ani. 

Tocmai deschidea la București un centru de educație financiară, pentru care sucursala locală a băncii fanion din Ungaria plătise 600.000 de euro. Centrul de educație financiară s-a stins aproape anonim, precum marile achiziții pe care le pregătea OTP pe piața românească, locul lui fiind luat destul de repede de fundația băncii.

Prieten bun al premierului Viktor Orban, dar deopotrivă prieten cu președintele rus, Vladimir Putin, Csanyi venise la București să se asigure că preluarea Băncii Românești merge din plin și va duce la bun sfârșit planul de a ieși din chinga unei cote irelevante fix în piața pe care ungurii au urmărit dintotdeauna să fie cei mai prezenți din toată regiunea.

În acea zi de toamnă a anului 2017, Sandor Csanyi nu avea emoții că cel mai mare acționar privat al grupului ungar OTP era nimeni altul decât un oligarh rus, Megdet Rahimkulov, la rândul său apropiat de Putin. În fond, autoritățile financiare din Ungaria îi ceruseră cu ani în urmă să-și diminueze pachetul deținut la grupul ungar sub 10%. Mai mult, abia după câteva luni, Rahimkulov a fost inclus în listele publicate de Trezoreria Statelor Unite cu persoane considerate de autoritățile de la Washington ca apropiate ale puterii de la Kremlin sau ai președintelui Vladimir Putin. Oligarhul rus este strâns legat de Ungaria, unde a fost artizanul unei lungi colaborări între Gazprom și grupul energetic ungar Mol.

Săptămâna trecută, o știre aparent neimportantă s-a strecurat prin câteva publicații de la Chișinău: președintele OTP Bank (mobiasbanka), László Diósi a demisionat, o decizie bine-gândită și asumată. Cu numai câteva zile înainte, la final de septembrie, Diósi anunța la Chișinău trecerea la o nouă etapă de dezvoltare a băncii, cu un program amplu de digitalizare și modernizare a infrastructurii IT, lansarea de soluții financiare online și schimbarea rețelei cu bancomate de ultimă generație.

“Fiecare bancă are propria politică. Investim în tehnologie, dezvoltarea culturii interne și de personal. Ne asumăm jobul de consilier financiar al clienților noștri; ar trebui să îi sfătuim și să fim un fel de «medic de familie» din punct de vedere financiar. Așa văd rolul băncii. Anul trecut, am creat o fundație specială pentru educația financiară. La urma urmei, mulți oameni încă nu își fac bugete; ei nu analizează veniturile și cheltuielile”, spunea Diósi cu câteva zile înainte de a așa-zisa retragere “bine-gândită”.

Poziționarea fostului CEO de la OTP Bank România și apoi al băncii din Republica Moldova, preluată de grupul ungar de la Société Générale, nu arăta nici cea mai vagă intenție de a se retrage din funcție, ci mai degrabă o implicare hotărâtă în viitorul și dezvoltarea băncii.

Să ne întoarcem la fapte

La șase luni după vizita de la București de care am amintit, Csanyi mărturisea reporterilor de la Budapesta că are un sentiment prost în ceea ce privește tranzacția cu Banca Românească. În toamna acelui an, la București, diverse autorități l-au întrebat de unde are grupul atâtea lichidități, pentru că nu prea se văd în bilanț.

În martie 2018, OTP Bank a fost notificată oficial de către Banca Națională a României că respinge tranzacția de preluare a Băncii Românești, tranzacție pentru care ungurii aveau chiar și acordul de la Consiliul Concurenței. O premieră în piața bancară locală, nicio altă tranzacție nefiind stopată atât de brutal de către banca centrală, fix după ce au fost încheiate toate negocierile.

Oficial, BNR nu poate da publicității motivul pentru care o tranzacție este respinsă. Neoficial, banca centrală a transmis atunci grupului maghiar că au fost constatate mai multe deficiențe în activitatea sucursalei locale, pornind de la proasta administrare a fuziunii cu Millennium Bank România, o anchetă în derulare privind tranzacții cu firme din Rusia suspectate de spălare de bani, proceduri slabe de urmărire a riscului, lipsa provizioanelor în cazul litigiilor sau chiar fraudarea clienților, dovedită în instanțe.

Respingerea tranzacției ar fi trebuit să aducă de la sine o schimbare imediată a conducerii de la București, dar ungurii păreau că nu au de gând să facă mișcări bruște.

László Diósi era la vârful OTP România de aproape un deceniu și părea bine conectat la conducerea de la Budapesta, din cuvântul căreia nu ieșea niciodată. Chiar dacă de profesie istoric, Diósi a fost prezentat ca un profesionist și un om care poate crește sucursala locală.

Lucrurile încep să se schimbe în toamna anului 2018, când BNR finalizează un al doilea control de fond în sucursala băncii maghiare și stabilește o listă plină de neconformități pe care le contabilizează chiar în pierderi de milioane de lei.

Banca centrală a cerut OTP România o serie lungă de remedieri care arătau că situația era scăpată de sub control de către conducerea băncii. BNR a impus atunci regândirea și transpunerea mai multor proceduri care țineau de riscul operational, de securitate și audit intern, menționând în mod explicit fraude și provizioane subevaluate pentru litigii pierdute sau aflate în diferite faze procesuale. BNR menționa în rapoartele de control că OTP are mult mai multe sesizări și petiții față de celelalte bănci din sistem, chiar bănci cu clienți și afaceri mult mai consistente.

Este momentul în care ungurii anunță în final că îl vor înlocui pe László Diósi de la conducerea sucursalei de la București, dar schimbarea efectivă se va face după mai mult de jumătate de an, la mijlocul lui 2019.

Operațiunea de acoperire și curățare

Până la momentul plecării de facto din România, Diósi a avut mandat să închidă cât mai multe dintre litigiile pe care le gestiona banca. În ultimii ani, fostul șef al OTP contractase serviciile unei case de avocatură despre care presa vorbea că este bine ancorată la sistemul juridic din România, dar și în lumea politică.

Miza mare a OTP Bank, care își vedea năruite planurile de expansiune chiar pe piața în care avea cel mai mare interes, era riscul reputațional, menționat chiar și de banca centrală, ceea ce explică resursele și forțele pe care a încercat să le angreneze în acest proces de albire.

Într-un litigiu în care banca era acuzată de distrugerea unei afaceri cu fonduri europene și în care justiția stabilise în primă instanță despăgubiri în sarcina băncii de zeci de milioane de lei, mai multe publicații centrale au relatat că în proces au fost implicați chiar foști conducători din serviciile românești.

Legătura apărătorilor OTP cu serviciile și politicul a fost comentată de mai multe ori în presa centrală. Într-un astfel de scenariu, momentul retragerii lui Diósi la mijlocul mandatului primit în Republica Moldova și eliminarea lui definitivă din grupul maghiar în aceste zile nu pare deloc o coincidență.

În ultimii doi ani, “resursele” de care dispuneau apărătorii băncii s-au văzut din plin în toate litigiile care priveau banca, atât în instanțe, cât mai ales în zona anchetelor penale, foarte multe plângeri fiind stopate sau amânate pentru a ajunge la momentul prescrierii faptelor. În cel puțin două litigii, Diósi avea formulate plângeri penale pe persoană fizică, iar într-una dintre acestea, fostul conducător al OTP Bank România a mers până acolo încât să se apere formulând plângeri penale pe abuz în serviciu împotriva propriilor angajați.

Deși, oficial, noua conducere din România a refuzat în repetate rânduri să comenteze litigiile și acuzațiile numeroase de fraudă, invocând cel mai adesea că provin dintr-o perioadă în care activa o altă echipă managerială, banca a plătit în continuare sume mari pentru serviciile de consultanță ale casei de avocatură.

Odată cu intrarea unuia dintre dosarele grele ale băncii în colimatorul presei, care a relatat traseul incredibil al unui dosar cu nu mai puțin de trei strămutări și intervenții ale avocaților băncii la judecători, se pare că rețeaua de care a beneficiat avocatul și-a închis porțile, iar perspectivele unor dosare și plângeri penale s-au schimbat radical în defavoarea instituției de credit.

Suprapusă peste acest scandal mediatic din prima parte a acestui an, evoluția politică din România a dat de gândit grupului maghiar. Conducerea de la Budapesta încearcă acum să minimizeze toate efectele negative ce s-ar răsfrânge asupra băncii în cazul unor decizii care să dea dreptate clienților și să indice fraudele comise în perioada fostului președinte al instituției de credit.

Surse bine informate susțin că pe masa parchetului mai sunt încă neînchise plângeri penale împotriva lui László Diósi, iar recent, magistrații de la București ar fi chemat la interogatoriu reprezentanți ai băncii. Numai “adierea” acestor citații a făcut să și tresare conducerea grupului de la Budapesta, care a decis peste noapte să-i ceară demisia președintelui mutat la Chișinău. Informația care circulă prin mediul bancar sugerează că Diósi nu a avut timp nici măcar să-și găsească o altă slujbă de fațadă.

Povestea OTP Bank România nu se oprește la Diósi

Situația este departe de a se fi liniștit în ceea ce privește comportamentul în relația cu clienții și filosofia de business a băncii maghiare pe piața locală. Dincolo de faptul că OTP se află printre băncile cu cele mai multe reclamații și dosare pe clauze abuzive, inclusiv pentru externalizarea creditelor, unde a și primit o amendă foarte mare, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este invadată și în prezent cu sute de reclamații.

GÂNDUL a descoperit recent că, în urma reclamațiilor primite în ultimul an, ANPC a făcut 74 de acțiuni de control la OTP Bank România pentru cercetarea acestora, constatându-se astfel următoarele nereguli: informare incompletă, nerespectare contract cont curent, nerespectare contract credit, tranzacții încasate eronat, probleme schimb valutar și comportament incorect.

Un război surd pare că se duce de câțiva ani între autoritățile române de control și banca grupului maghiar, care plătește în continuare păcatele unei slabe organizări cauzate de managementul defectuos al lui László Diósi.

UPDATE: Drept la replică al OTP Bank România

”Dorim să transmitem poziția oficială a OTP Bank România în legătură articolul publicat în Gândul.ro.

Considerăm că în articolul menționat sunt prezentate informații eronate care creează multă confuzie în cadrul a sute de mii de clienți, fiind o acțiune denigratoare fără precedent asupra reputației băncii. Totodată, susținem că, în general, astfel de aserțiuni nefondate pot conduce la periclitarea integrității întregului sistem bancar.

OTP Bank România a păstrat întotdeauna o comunicare deschisă, responsabilă și constantă cu toți clienții și partenerii săi. Considerăm că este absolut esențială corectarea erorilor din articolul citat.

Câteva argumente importante:

1. În ciuda aserțiunii din titlu, OTP Bank nu este amenințată în niciun fel de către nicio instituție a statului de ridicarea licenței de funcționare. Această insinuare gravă la adresa reputației băncii, nu este în agenda niciunei instituții de reglementare și control din țară. Pentru buna informare, clarificăm și faptul că singura instituție care are capacitatea necesară de a dispune retragerea unei licențe este exclusiv Banca Națională a României.

2. În toate demersurile, OTP Bank România a acționat în conformitate cu prevederile legale, astfel că afirmația, precum că OTP încalcă repetat legea consumatorului și legile bancare, nu se bazează pe criterii concrete pentru a trage o astfel de concluzie. Sunt total nefondate și lipsite de sens acuzațiile cum că aceasta și-a apărat în justiție interesele, acțiuni ce nu reprezintă în fapt altceva decât exercitarea principiului privind liberul acces la justiție în scopul protejării intereselor băncii și ale clienților.

3. Nu este conform realității că „centrul de educație financiară s-a stins aproape anonim”. Dimpotrivă, vă aducem la cunoștință că Fundația OTP Bank România a trecut printr-un proces de rebranduire, acest lucru fiind în conformitate cu schimbarea viziunii, a misiunii, dar mai ales cu extinderea activității fundației.

Ne-am limitat la cele mai grave erori care sunt evidente pentru oricine, însă seria de informații care pot fi contra argumentate este mult mai lungă.

Pe această cale, dorim să asigurăm asupra transparenţei activității desfăşurate de OTP Bank România, iar ori de câte ori va fi posibil, vom aduce clarificări pentru a elimina orice posibilă suspiciune care va plana asupra integrității activităților derulate de OTP Bank România”.